"Cand hrana este pura, intreaga natura devine pura; cand natura este pura, memoria devine ferma; si atunci cand un om se alfa in posesia unei memorii ferme, toate legaturile lui devin puternice si riguroase." (Chandogya Upanishad)

In yoga se pune mare pret pe alimentatie pentru se considera ca ea ne influenteaza viata. La baza acestei idei, sta credinta conform careia intre corpul fizic, minte si corpul energetic exista o legatura puternica si indisociabila. Ceea ce se intampla pe unul dintre aceste planuri ale fiintei, are influente si asupra celorlalte. Aceasta viziune, cum ca totul este interconectat nu mai este de mult doar apanajul sistemului yoga, in prezent fiind din ce in ce mai multe voci care argumenteaza in favoarea unei abordari holiste a omului.

Yoghinii prefera hrana lacto-vegetariana si alimente cat mai pure, mai sanatoase si mai aproape de starea lor naturala. Pe langa faptul ca acestea sunt mult mai bogate in vitamine si substante nutritive si ca ele se apropie mai mult de natura fiintei umane pentru ca sunt vii, aceste alimente au si o cantitate mare de energie solara.

Alimentatia lacto-vegetariana are efecte benefice atat asupra corpului fizic, cat si asupra mintii si spiritului si se aduc foarte multe argumente in acest sens.

Sri Aurobindo, un mare intelept yoghin, vorbeste despre principiul ahimsa, acela de a nu face nici un rau fiintelor vii. Prin urmare, atata timp cat avem la dispozitie cantitati suficiente de alimente vegetale si lactate, nu e justificat sa sacrificam animalele.

Hrana vie ne ajuta sa ne mentinem tineretea si vitalitatea. Pitagora spunea inca de acum 2500 de ani ca: "Doar hrana vie si proaspata ii poate permite omului sa ramana sanatos, sa fie fericit si sa simta adevarul."

Din punct de vedere energetic, carnea este considerata a fi alimentul cu cel mai scazut nivel vibrational. Si cum materia este manifestarea perceptibila a energiei, calitatea vietii noastre depinde foarte mult de calitatea energiei care circula prin noi.

Carnea are efecte negative si asupra planului mental. Ea, la fel ca si alimentele grele sau foarte condimentate, dau o stare de agitatie, de oboseala si somnolenta. In lipsa ei, omul dobandeste o stare de calm si de luciditate mentala.

Consumul de carne are foarte multe contra-argumente mai ales in ceea ce priveste sanatatea si echilibrul corpului.

Se spune ca animalele simt apropierea mortii si ca in acele momente se activeaza anumite procese biochimice prin care se elimina in sange substante toxice si o cantitate foarte mare de adrenalina. Prin urmare, in momentul in care animalul este taiat, carnea lui este deja otravita. In afara de asta, carnea din comert provine in mare parte de la animale hranite artificial si este si trata cu diferiti nitrati si conservanti care o fac sa isi mentina culoarea rosie si sa para proaspata.

Anumiti oameni de stiinta sunt de parere ca intestinele si dentitia omului se aseamana mai degraba cu cele ale ierbivorelor, decat cu ale carnivorelor. Insa este cert ca acest aliment este cel mai greu de metabolizat si ramane in intestine aproximativ trei zile, favorizand focare de infectie. Atentia in privinta consumului de carne, este cu atat mai recomandata la varste inaintate cand peristaltismul intestinal scade (miscare intestinelor prin care sunt eliminate ceea ce ramane din hrana). Atunci alimentele raman si mai mult timp in intestin, ducand la intoxicatia organismului.

Lipsa consumului de carne se asociaza si cu scaderea incidentei bolilor cardio-vasculare, pentru ca nivelul colesterolui se mentine in limitele normale. Studiile arata ca procentul bolnavilor de cancer printre lacto-vegetarieni este semnificativ mai scazut, iar speranta de viata este mult mai mare. Un contra-exemplu ar fi eschimosii care se hranesc preponderent cu carne si la care durata medie de viata este de 27 de ani.

Alimentele lacto-vegetale satisfac foarte bine si necesarul de proteine al organismului. Desi se considera ca cel mai mare continut proteic il are carnea (20%), acest lucru nu este adevarat.  Exista foarte multe vegetale care au un continut proteic mult mai mare cum ar fi (cerealele, soia si anumite branzeturi - peste 35%; ciupercile - peste 30%; lintea, mazarea fasolea - 22%; alune, nuci - 15%). Acestea find gatite putin sau deloc, isi pastreaza mult mai bine proprietatile nutritive. Un studiu facut pe copii cu varste cuprinse intre unu si doi ani, a demonstrat ca si alimentatia exculsiv vegetala poate sa asigure necesarul proteic al organismului. Copiii lotului nu au primit deloc proteine animale si totusi dezvoltarea lor fizica si psihomotorie a fost excelenta.

 by Corina Radu